Bunica

  • – Aloooooo! E cineva pe-aici ?
    Alex asteapta o clipa, asculta… E liniste-n casa, Iza-i plecata cu copii pe undeva.
    Isi smulge greu mainile de pe tastatura, arunca o privire ca de adio celor trei monitoare : ” stati asa, ma-ntorc imediat „, si coboara la poarta.
    Politia!
    Noi suntem genul ala de familie cuminte, cumsecade, care are de-a face cu ei doar cand ne schimbam buletinele si-atunci normal ca te-nfioara uniformele albastre, cu un pic de burtica in ele.
    – Da, poftiti ! Ce s-a-ntamplat ?
    – De ce credeti ca s-a-ntamplat ceva ? Va simtiti vinovat ? zambesc ei smechereste, cu sapca-ntr-o parte.
    Alex ii priveste crunt dintre plete.
    – Poftiti!
    – Locuieste aici doamna X ?
    – Da… se inmoaie Alex, ca stie ca doamna X, bunica, e un personaj care da, poate sa-ti aduca politia la usa. Politia si Salvarea .
    – Si unde-i?
    – La lucru.
    – Ce lucru ?! isi scoate pazitorul legii procesul verbal din mapa si se mai uita odata. Ii nascuta-n ’34 !
    – …
    – Uitati care-i treaba, am primit o reclamatie…il priveste pe Alex lung si se vede cum i se umfla marul lui Adam, incercand ostaseste sa-si retina rasul : ca a batut pe cineva !
    – …
    Stalpul de fier al patriei noastre, isi pune omeneste sapca sub brat si-ncepe extaziat :
    – A venit un domn si a depus o reclamatie ca a luat bataie in piata de la o femeie . Va dati seama ca noi, cand am verificat si-am vazut cati ani are femeia, nu l-am crezut. Am zis ca-i diliu. Si unde lucreaza doamna ?
    – Are un magazin in piata. Vinde chiloti, oale, ceapa si bere.
    – Bine atunci, mergem la ea.
    – La revedere !
    – La revedere !Alex ma suna pe mine. Eu o sun pe bunica:
    – Ce-ai mai facut, mama?!
    – Cine? Io? Ce! Ce-am facut ?
    – Pai a venit politia!
    – Aaaaa. Au venit doar sa-mi spuna ca ce bine arat , pentru varsta mea.
    Da. politia cu asta se ocupa, face complimente !